Dupa cum spune titlul, asta se vrea sa fie un topic in care sa discutam despre lacul de acumulare de pe Olt, de la Racovita.
Ca si mic istoric:
Proiectul de investiţii pentru sectorul acesta al Oltului a fost aprobat în 1989.
Lucrările la amenajarea CHE Racoviţa, începute în anul 1990, au fost reluate de către Hidroelectrica, în ritm susţinut, abia după 2006. Până în luna martie 2013 se alocaseră circa 125 de milioane de euro pentru lucrările necesare, la finalul anului trecut, lucrările fiind finalizate în proporţie de peste 90 la sută.
CHE Racoviţa are o putere instalată de 31,5 MW şi o energie medie de proiect, în anul hidrologic mediu, de 74 GWh/an. Lacul de acumulare are un volum de 14,83 milioane de metri cubi, având o suprafaţă de 331,05 ha, iar înălţimea barajului e de 21,5 m, cu căderea brută de 15,5 m. Digul de pe malul stâng are o lungime totală de 14,77 kilometri, în timp ce digul de pe malul drept are o lungime de 4,6 kilometri şi se închide în versant în zona localităţii Bradu.
A fost inaugurata in decembrie 2013 si pornita cu adevarat un an mai tarziu in 2014. Lacul de acumulare a stat umplut pentru prima data din toamna lui 2013 pana in primavara lui 2016, cand a fost golit din cauza unei „defecțiuni de furnitură“.
S-au inceput apoi lucrarile la canalul de fuga, care este prea mic pentru ca centrala sa functioneze la capacitate maxima. Problema majora in momentul de fata sunt cele 2 poduri de cale ferata, situate in aval de baraj.Ambele sunt situate pe așa-numitul „canal de fugă“ al centralei, care pentru a funcționa la capacitatea proiectată trebuie să aibă o adâncime de 12 metri. În acest moment, canalul de fugă are doar opt metri adâncime și nu mai poate fi adâncit, deoarece excavarea a încă patru metri ar pune în pericol stabilitatea celor două poduri.
Cam atat ne intereseaza pe noi ca si pescari. De ce spun asta? Pai e simplu. Barajul a fost reumplut acum cateva saptamani, pe la sfarsitul lui mai, 2017. Problema e cat o sa-l tina umplut? Ultima data l-au golit chiar in momentul depunerii icrelor, facand prapad din punctul asta de vedere.
Insa daca barajul asta ramane de acum inainte umplut, potentialul piscicol dezvoltat este enorm pentru toate speciile. O pot confirma toti cei care l-au vazut inainte de umplere, fara a fi de profesie ihtiologi. Structuri se gasesc gramada, plecand de la vechia albie a raului, continund cu platorurile si padurile mici de arbusti si arbori, precum si cateva lacuri vechi de balastiera, toate inundate acum. Barajul se improspateaza cu apa de munte de la raul Avrig si paraurile de la Marsa si Racovita.
Ca si mic istoric:
Proiectul de investiţii pentru sectorul acesta al Oltului a fost aprobat în 1989.
Lucrările la amenajarea CHE Racoviţa, începute în anul 1990, au fost reluate de către Hidroelectrica, în ritm susţinut, abia după 2006. Până în luna martie 2013 se alocaseră circa 125 de milioane de euro pentru lucrările necesare, la finalul anului trecut, lucrările fiind finalizate în proporţie de peste 90 la sută.
CHE Racoviţa are o putere instalată de 31,5 MW şi o energie medie de proiect, în anul hidrologic mediu, de 74 GWh/an. Lacul de acumulare are un volum de 14,83 milioane de metri cubi, având o suprafaţă de 331,05 ha, iar înălţimea barajului e de 21,5 m, cu căderea brută de 15,5 m. Digul de pe malul stâng are o lungime totală de 14,77 kilometri, în timp ce digul de pe malul drept are o lungime de 4,6 kilometri şi se închide în versant în zona localităţii Bradu.
A fost inaugurata in decembrie 2013 si pornita cu adevarat un an mai tarziu in 2014. Lacul de acumulare a stat umplut pentru prima data din toamna lui 2013 pana in primavara lui 2016, cand a fost golit din cauza unei „defecțiuni de furnitură“.
S-au inceput apoi lucrarile la canalul de fuga, care este prea mic pentru ca centrala sa functioneze la capacitate maxima. Problema majora in momentul de fata sunt cele 2 poduri de cale ferata, situate in aval de baraj.Ambele sunt situate pe așa-numitul „canal de fugă“ al centralei, care pentru a funcționa la capacitatea proiectată trebuie să aibă o adâncime de 12 metri. În acest moment, canalul de fugă are doar opt metri adâncime și nu mai poate fi adâncit, deoarece excavarea a încă patru metri ar pune în pericol stabilitatea celor două poduri.
Cam atat ne intereseaza pe noi ca si pescari. De ce spun asta? Pai e simplu. Barajul a fost reumplut acum cateva saptamani, pe la sfarsitul lui mai, 2017. Problema e cat o sa-l tina umplut? Ultima data l-au golit chiar in momentul depunerii icrelor, facand prapad din punctul asta de vedere.
Insa daca barajul asta ramane de acum inainte umplut, potentialul piscicol dezvoltat este enorm pentru toate speciile. O pot confirma toti cei care l-au vazut inainte de umplere, fara a fi de profesie ihtiologi. Structuri se gasesc gramada, plecand de la vechia albie a raului, continund cu platorurile si padurile mici de arbusti si arbori, precum si cateva lacuri vechi de balastiera, toate inundate acum. Barajul se improspateaza cu apa de munte de la raul Avrig si paraurile de la Marsa si Racovita.
