O ruptura de genul , ăla, curată cum spunem noi ( adică fără fisuri longitudinale lungi ) , pe tronsonul de baza, are toate șansele sa țină mult și bine ( presupunând ca cel ce face reparația are la îndemâna materiale potrivite pentr-un asta) . Ca înainte nu va mai fi , și nici încredere in ea fără rezerve nu o sa mai ai însă nu totdeauna diferența de comportament e foarte perceptibilă ( deși un ochi formată și o mâna sensibilă vor sesiza diferențe mai ales in anumite momente). Dichisul e ca e foarte aproape de îmbinarea tronsoanelor și , punând un spigot acolo se rigidizarea zona pe o porțiune mai lunga și va părea lanseta mult mai țeapănă in sarcina . Va fi și o idee mai dezechilibrata și va pierde ceva senzitivitate însă, foarte puțin sesizabil in pescuit probabil dacă nu ai fost foarte obișnuit cu ea înainte.
Cel mai mare handicap e psihic și , odată ce ai trecut peste el, o vei pescui exact ca orice alta lanseta .
Personal mi-a luat vreo 2 ani sa ma hotărăsc sa tai un blank in 2 și sa-l spigotesc . După ce l-am tăiat și făcut , la prima ieșire i-am făcut niște teste de șoc și tracțiune , zic eu rezonabile, pe ideea ca dacă e sa puste măcar sa puste când vreau eu nu când vrea ea. Totuși , chiar și după teste care m-au satisfăcut ca rezultat , in prima faza am pescuit-o cu oarecare rețineri și menajamente însă , ușor -ușor , cu fiecare partida frica s-a diminuat din ce in ce mai mult și totul a culminat cu pesti frumoși ( 1-2kg) scoși din bat pe sfârșit de an , la temperaturi aproape de zero grade .Privind in urma constat ca a fost singurul bat pe care l-am pescuit anul asta după ce l-am făcut in primăvara ( deși e posibil sa am o partida cu Sage-ul totuși ).Și-a luat practic revanșa după ce cu un an înainte stătuse tot sezonul pe tusa tocmai pentru ca era între 2 plaje și aveam alte doua tot dintr-o bucata pe care le preferam . Nu numa ca l-am pescuit dar tot ăla il folosesc și la lansat Deeper-ul când dau de pe mal ( nu car bat dedicat pentru sonar ca m-am învățat sa-l lansez precum craparii ) .
Recorduri personale mi-a adus și înainte și după tăiere deci nici vraja nu și-a pierdut-o

.
La bete reparate mai apare un aspect totuși, devin bete mai bune de tăvăleală mai bune pentru ca îndrăznești sa faci cu ele lucruri pe care înainte nu le riscai pe ideea ca “dacă pușca oricum era o carpitura deci n-am pierdut nimic” și , de multe ori, exact riscul ăla luat in plus îți aduce pesti pe care altfel nu i-ai fi văzut.