Peisaje

kingofbeasts

Rod Builder
Paugan Falls pe Gatineau River.
Fiind prea frig de barca pentru cât sunt eu de răcit zilele astea am plecat in Căutare de locuri noi de pescuit de pe mal. Ținta era riul Gatineau și mai exact 3 baraje de pe riu sub care era posibil sa fie teren cu acces public ( aici malurile riurilor sint in cea mai mare teren privat și n-ai acces decât de pe apa sa pescuiești -iar asta e valabil de la izvoare pana la vărsare). Deși ceea ce părea accesibil de pe Google s-a dovedit a fi in final inaccesibil , terenul public de sub centrale fiind împrejmuit de către cei de la Hydro circa 1 kilometru in aval , am găsit totuși câteva peisaje de poveste la una din centrale care ne-a permis și acces la câteva unghiuri bune pentru o poza.
05B2BE5F-4B33-4A87-A377-86E9B9CC7154.jpeg

4CCBF179-446F-4446-9415-8CF33C8D2F53.jpeg
73CADC7F-C274-452C-8A52-8E7F51D2F2DE.jpeg
64CF222F-6E52-44E3-9BEB-1BB26D47B6B3.jpeg
C5859C3D-2090-4C39-B9F4-86039437CBC6.jpeg
6CF806DE-431F-4B75-9B81-0D2CD86621C5.jpeg


Și dacă va întrebați de ce de poveste , ei bine pentru ca in aval de ea se găsea asta (de pe al carei teren generos ca întindere am prins și ultima din pozele de mai sus):

3AEA3B50-936C-485B-BCC6-ED09B0FDD44E.jpeg

9EA169D6-5CE8-40CC-BBFB-701928D1EF12.jpeg


Chiar in locul din care am făcut poza centralei , se găseau doua scaune cu fata spre apa, o vatra abandonată și ea demult precum și ceea ce mai rămăsese dintr-o grămada de butuci pregătiți de foc ( unii sparți altii intregi ) și care acum erau acoperiți cu un mușchi de un verde crud.
Locul îți spunea parca povestea lui și a unui cuplu care, cu mulți ani in urma și -au construit acolo o mică căbănuța din bârne pe post de refugiu din calea tumultului civilizației , și care coborau seara jos la apa petru a admira apusul și a savura liniștea pădurii in lumina unui focsor de haiducie pe care se Perpelea probabil cina .
Îndelung am dezvoltat povestea lor și discutat apoi in drum spre casa despre efemeritatea vieții , valoarea clipei și sau rădăcina fericirii care in nici un caz nu e in portofel ci in cât de bine reusesti sa te bucuri de ceea ce ai .
 
Ultima editare:

adiwolf

Moderator
Membru personal
superb Carol,
dar ca tot ai adus aminte de portofel, am si eu o curiozitate personala, - voi acolo munciti?! cand mai frate de aveti atata timp la dispozitie?! din ce dumnezeu va intretineti? gandescccc
scuze, stiu ca sunt intrebari care nu se pun si nu trebuie sa raspunzi, dar pe cuvant ca sunt tare curios cum traiti si cum traiesc oamenii de rand in Canada de au si timp si bani
 

kingofbeasts

Rod Builder
superb Carol,
dar ca tot ai adus aminte de portofel, am si eu o curiozitate personala, - voi acolo munciti?! cand mai frate de aveti atata timp la dispozitie?! din ce dumnezeu va intretineti? gandescccc
scuze, stiu ca sunt intrebari care nu se pun si nu trebuie sa raspunzi, dar pe cuvant ca sunt tare curios cum traiti si cum traiesc oamenii de rand in Canada de au si timp si bani
Adi , oamenii de rind in Canada ( precum pe întreg continentul asta de altfel) trăiesc pe datorie. Aici ești sclavul băncii și al companiilor de asigurări de când devii matur ( de fapt chiarvmai devreme in multe cazuri ) și pana închizi ochii in cea mai mare parte . Sistemul e complex iar lesa lui e scurta dacă-mi e permis sa spun așa , și , contrar credinței populare din țara , libertatea e doar o iluzie frumos colorata in colțul asta de lume.
Proprietatea privată la omu de rind rareori exista . Casa e pe “mortgage” ( ipoteca) masina e pe “Lease “ ( adică luată in leasing) iar scoala se face pe credit. Practic devii dator statului încă din scoala :( .
Rata de îndatorare nu poate depăși 30% din venit pentru ca ei iau in calcul toate necesitățile vieții de la farduri la chiloți și de la pâine și benzina la concedii in străinătate ( pe care foarte mulți și le fac tot pe credit) . Sistemul îți controlează viața pana in cel mai mic detaliu și îți da la schimb voie sa ai parte de mici pauze. As face dacă vrei o Paralela cu pușcăria unde, dacă te porți frumos, ai dreptul la pauze de plimbare, la ore la televizor sau biblioteca ori de vizite de acasă ( adică dacă îți plătești ratele la timp poți sa-ti păstrezi casa și masina și poți lua și credit pentru concediu).
La fel, hainele, lucrurile, mâncarea și alte comodități sunt tot pe credit ( mai exact card de credit) și dacă te porți frumos la sfârșit de an îți mai cresc limita de îndatorare uneori.
Peste vara circa 20% din casele de pe strada noastră au fost de vânzare și când am întrebat-o pe muza care-i treaba mi-a zis ca aici media de locuit in același imobil e undeva la 7 ani și ca majoritatea nu apuca mai mult de un cincinal in aceeași casa.
Aici dacă ti-au scăzut puțin veniturile și nu mai Reușești sa-ti achiți ratele vine banca și-ti scoate casa la vânzare , îți reduce nivelul împrumutului si te obliga practic sa te muți mai la periferie. Cu cât devi mai sărac cu atât te indrepti mai vertiginos spre ghetou și asta in săptămâni maxim 2-3 luni nu in ani ca la noi. In mod similar, dacă îți creste nivelul de venit și statutul , vrei sa vinzi și sa te muți intr-o zona mai buna și mai frumoasa unde și asigurarea la casa e mai mică .
Imaginea cu cabana aia dărăpănată de mai sus e o imagine mai mult decât comuna și in oraș de îndată ce te îndepărtezi puțin de centru. Casele sunt proprietatea băncii și sunt construite in așa fel încât la finalul creditului ajunge o casa in cam aceeași stare cu cabana de mai sus.
Cam asta e imaginea omului de rind in mare.
Pe de alta parte , ca sa facă chinul mai suportabil , statul încearcă sa țină mâncarea, sănătatea și benzina la un preț cât mai mic . Exceptând marile metropole , distantele sunt aici atât de mari si infrastructura de transport in comun atât de costisitoare si ineficienta încât dacă ar fi benzina scumpă ca in țara mulți ar muri de foame aici ( literalmente) . Ca sa-ti faci o idee muza face cam 60 de kilometrii pe zi dus întors de la serviciu considerând ca noi locuim aproximativ in centru pe partea de nord iar clinica ei e la vreo 30 de kilometrii înspre sud undeva la jumătatea distantei dintre kilometrul zero si periferie.
Strict despre noi n-o sa intru foarte mult in detalii fiindcă pana la urma e vorba despre viața noastră privată iar asta e un spațiu public însă pot sa-ti spun ca ieșirile noastre au loc in cele mai multe cazuri in Weekend desi micul business de familie in domeniul medical pe care muza l-a fondat ne permite uneori sa ieșim și-n alte zile din săptămâna .
La capitolul buget alocat o sa zic doar ca încercam sa facem din rahat bici care sa și pocneasca , și după cât muncim pentru bănuții aia pe care-i câștigam încercam sa stoarcem și ultimul strop din valoarea fiecărui cent. Ca tot romanu’ ( și subliniez asta fiindcă ne scoate oarecum in afara societății de consum de aici) facem economie pe unde se poate ca sa putem investi mai mult in ceea ce ne face plăcere și ne permite sa trăim. :p
 

adiwolf

Moderator
Membru personal
jos palaria
Multumesc frumos, o descriere mai mult decat elocventa a vietii si societatii in care traiti.

dacă ar fi benzina scumpă ca in țara mulți ar muri de foame aici ( literalmente)
probabil ca asta este si una din cauzele expansiunii militare si a goanei nebune de acaparare a resurselor din alte parti ale lumii.

pe de alta parte, societatea care ai descriso, pare ca nu construieste nimic durabil, totul este pe consum si termen scurt, dar.................cum dracu de se dezvolta in continuare?!
 
Ultima editare:

Wurger

Somn
Pai tocmai asa, facand lucruri cu durata limitata ca sa iei altele si sa duduie compania aia care le face (vezi scule pe acumulatori. Decat sa schmbi acumulatorul mai bine iei alta).
E ceea ce multi de aici inca nu pricep. Nu.ti faci pensiune la care 6 zile cu familia sa coste mai mult decat un salariu mediu. Faci preturi bune sa ai rulaj, sa consume lumea si sa mai vina. Putin cate putin se amortizeaza costurile (creditul) si incepi sa si castigi. Versus la noi, TUNUL. Il prinzi pe fraier si.l jupoi ca nu se stie cand mai apare unu. Iti pui adaos 300% la marfa si faci piata in asa fel ca daca vrea unul sa vanda mai ieftin sa se arda. La taraba mere cu 9 lei si la aia de la portbagaj cu mere de 3 lei vin jandarmii si le pun catuse.
Acum ramane de ales. Vrei sa traiesti aici independent, fara datorii dar chițăind ca n.ai aia si n.ai ailalata, sau acolo cu de toate dar cu hândelu la cur ca vin portăreii sa te intrebe cum de ti.ai permis sa.i faci casa copilului. Ii subminezi pe ei ca ala micu n.o sa mai fie dator de la 10 ani.
 
Sus