SALAUL

  • Autor subiect Deleted member 13
  • Dată creare
S

sosoktm

Guest
program de studiu pe care cine sa initieze/sustina? Anpa? Ajvps-urile? Nu tata, fara haiduceala si "japca" din asta a unor inimosi, nu are cum sa se revina catre o directie corecta. Un biotop se autoregleaza, cata vreme nu vorbim de specii invazive. Salaul este unul dintre putinii pesti ne-importati, ce se incapataneaza sa reziste in apele noastre. Pacat ca nu mananca mizeria de somn pitic, dar macar mai curata din carasul ce chiar a infestat toate apele.
 
Ministerul Mediului .. din nu stiu ce tara. Ajvps urile nu vad sa fie capabile pt ceva de genul asta. Daca o lasam pe autoreglaj . . Denota indiferenta . Dar ne convine , noua pescarilor. Chiar asa , ce ar fi sa aducem tigri, ursi grizly, canguri ..etc in padurile patriei ? Iar in razelm sa bagam niste rechini , poate si ceva foci. Ar fi interesant de studiat.

Ministerul Mediului .. din nu stiu ce tara. Ajvps urile nu vad sa fie capabile pt ceva de genul asta. Daca o lasam pe autoreglaj . . Denota indiferenta . Dar ne convine , noua pescarilor. Chiar asa , ce ar fi sa aducem tigri, ursi grizly, canguri ..etc in padurile patriei ? Iar in razelm sa bagam niste rechini , poate si ceva foci. Ar fi interesant de studiat.
Sunt sigur ca ar avea cine sa faca studiul de impact al unei specii daca ar fi interes.
Ma retrag din discutie.
Fire intinse
 
S

sosoktm

Guest
cred ca esti doar enervat de cum au ajuns apele. Altfel nu vad rostul sau legatura dintre ce am scris eu si foci, rechini, dropii sau altele de gen.
Poate e util sa parcurgi info din link, pentru a te pune mai bine in context, ca sa nu vorbim doar vorbe ;)

 
Din cate apare in linkul din mesajul #27, inspectorul piscicol a fost implicat activ...

Cat despre initiativa baietilor din Oradea si a lui Paul Iancu, din partea mea doar apreciere!
Bravo!

O zis unu' mai destept ca mine, mai demult, "ca raul sa triumfe, ii destul ca oamenii buni sa nu faca nimic"
 

Luigi

Somn
De multe ori cand dau gherla (adica foarte des), imi tot pun 2 intrebari: nu a fost nici un salau pe locurile incercate, sau nu am reusit eu sa ii provoc atacul? Cât timp pescuiesc de pe mal, fara sa vad pestii pe sonar sau si mai exact pe livescope, aici e marele mister in ceea ce fac eu si poate si cauza fascinatiei pe care o exercita asupra mea.
Dar ma roade de mult nesigurantza ca de multe ori nu fac bine ce fac. Daca nu e peste acolo, e clara treaba. Dar daca e si nu stiu eu sa il prind? Un alt pescar vine mereu pe locurile mele cu 2 lansete, cu una pescuieste stationar, cu pestisor mort (viu e interzis), iar cu cealalta ca mine, cu gume. Cele mai multe capturi le are la pestisor, cei mari in schimb la gume. Am dezbatut de multe ori fenomenul cu el, el fiind de parere ca salaii sunt tot timpul acolo (!), iar explicatzia lui e exact una din teoriile mele: gumele sau orice alte naluci artificiale sunt atacate de salau, iar pestisorul este mâncat.
Cu nalucile noastre incercam sa le provocãm instinctele de prãdãtori (lacomia, agresivitatea, apararea teritoriului, reflexul de hrãnire chiar daca sunt sãtui, samd) in timp ce cu un pestisor apelãm la foamea lor. Aici e probabil marele avantaj al pescuitului stationar: salaii se hranesc cam tot timpul, dar atacã din agresivitate mult mai rar. Am senzatia ca as intalni mult mai des salaii pe golful meu, daca le-as servi cite o rosioara numai buna de micul dejun. Poate voi experimenta candva si alternativa asta, in scopuri "stiintzifice" evident. Si poate aveti voi informatii mai exacte in legatura cu subiectul, care mie mi se pare important.
 
Ultima editare:

Kleniacul

Stiuca
Acum mulți ani eram pe o baltă cu șalău destul de mult,acum mai are doar caras brichetar. Salaul era cantonat în vreo 200 M de mal,pe care-l pescuiau intens.Dupa vreo 4-5 ore, exasperat că nu mănâncă,am pus o bilă grea, locul era la doi metri de mal,apa avea cam 1 m.Cînd am lansat am văzut 3-4 umbre ,poate aveau 50-60 cm,care au plecat deranjate de acolo,erau acolo dar nu mîncau.
 

Aurel

Piranha
Al dracu de greu de "pacalit" în multe cazuri și partide.
Tocmai de aceea este si asa popular pescuitul după acesta
As zice ca nu prea exista nicio regula....dar exista totuși, însă nimic exact
 
Ultima editare:

Luigi

Somn
Asa e, legi universal valabile sunt si nu prea. Poate ca la nici un alt peste nu e atit de importanta experientza pe apa respectiva, cit timp diferentzele intre o apã si alta pot fi enorme. Si cu toata experientza adunata in sute de partide, tot nu reusesti sa intzelegi perfect comportamentul lor acolo.
Dar cred ca unii factori de mediu sau meteo au peste tot aceeasi influentza. De exemplu, faptul ca toamna fac provizii de grasime pentru iarna, inseamna ca se hranesc intensiv, oriunde. La fel, densitatea de albiturã probabil ca influentzeaza in bine sau in rau agresivitatea lor. Multe lucruri pot fi totusi general valabile.
 

adiwolf

Moderator
Membru personal
pe bune?!! amaaaazed
tu consideri asta o informatie utila?!!
eu o consider o "greseala" ca sa ma exprim elegant
consider ca atuncea cand vrei sa comunici ceva, mai ales in scris, pe un forum public, trebuie sa fi atent ce informatii acreditezi, cum le prezinti si daca sunt veridice sau nu.
la cum ai prezentat tu informatia de mai sus, ori eu sunt prost si nu inteleg, ori cineva este intr-o eroare grava si informatiile respective nu sunt veridice.
revino te rog cu informatia corecta, filtrata si prezentata intr-o maniera inteligibila pentru orice profan peacefingers
 

viClean

Stiuca
pe bune?!! amaaaazed
tu consideri asta o informatie utila?!!
eu o consider o "greseala" ca sa ma exprim elegant
consider ca atuncea cand vrei sa comunici ceva, mai ales in scris, pe un forum public, trebuie sa fi atent ce informatii acreditezi, cum le prezinti si daca sunt veridice sau nu.
la cum ai prezentat tu informatia de mai sus, ori eu sunt prost si nu inteleg, ori cineva este intr-o eroare grava si informatiile respective nu sunt veridice.
revino te rog cu informatia corecta, filtrata si prezentata intr-o maniera inteligibila pentru orice profan peacefingers
Asta era într-un tabel facut dupa chipurile studii. Acum ce sa zic, asta am gasit asta am postat ca si colegii de mai sus habarnam. Cat de veridice sunt sau nu, nu stiu ce sa zic, in unele cazuri s-au dovedit adevarate cu anumite marimi si greutati, in altele complet aiurea. Din pacate observ ca la unele nu s-au copiat spatiile dintre varsta centimetri si greutate dar e clar ca primul rand reprezinta anii(de la 1 la 10) apoi e deductibil care sunt centimetri si care greutateannnoroc. Crede-ma ca am observat imediat ce am postat si am editat dar pana am pus toate spatiile s-au dus naibi cele 10 minute disponibile pentru editatDurereeee
 

viClean

Stiuca
Ritm de creștere pesti.
Speciile de pesti din apele naturale din tara noastra sunt foarte diferite atat ca stil de viata cat si ca talie si in consecinta ca ritm de crestere.
Vom discuta in continuare despre principalele specii de pesti ( pestii care prezinta interes pentru pescarii sportivi), despre evolutia lor in ceea ce priveste dezvoltarea , urmarind in general 2 sau 3 factori, si anume : varsta, lungimea si greutatea. Desigur aceste informatii sunt rodul unor studii facute de catre specialistii in domeniu de-alungul timpului si in mai multe regiuni din tara, ele reprezentand media statistica a rezultatelor observate. Se stie ca in orice analiza statistica , urmarirea evolutiei unor parametrii in timp si spatiu este foarte dificila de aceea mereu exista o marja de eroare mai mare sau mai mica. Asa si in acest caz , al studiului evolutiei dezvoltarii pestilor in mediul lor natural , desigur ca exista o oarecare marja de eroare in plus sau in minus fata de datele indicate, dar abaterea este una rezonabila . Personal sunt in posesia acestui studiu de mai multi ani si am verificat de curiozitate de mai multe ori corectitudinea datelor inscrise in el cu ceea ce am gasit in practica ( si anume pestii capturati in decursul partidelor de pescuit). Este de la sine inteles ca am putut verifica doar doua variabile, si anume lungimea si greutatea pestilor, neavand cum sa verific si varsta pestilor capturati, dar , deoarece s-a dovedit ca valorile acestor doua variabile corespund aproape cu cele din studiu, cred ca putem merge pe ideea ca si cea de-a treia variabila , si anume varsta pestilor este trecuta cat se poate de exact in studiul la care ne referim.
Vom incepe cu analiza comparata dintre “nobilul “ apelor de munte : SALMO TRUTTA FARIO – PĂSTRAVUL INDIGENşi rudele sale PĂSTRAVUL CURCUBEU, PĂSTRAVUL FÂNTÂNEL ŞI PĂSTRAVUL DE LAC.
Astfel, conform studiului de care am pomenit , la varsta de trei ani acesti pesti au urmatoarele lungimi :
• 20 cm – pastravul indigen ;
• 25 cm – pastravul curcubeu si fantanel ;
• 50 cm – pastravul de lac .

Vom continua cu un alt rapitor, si anume BIBANUL. In studiu este prezentata evolutia sa in timp ( 10 ani) .Concretizand , putem sesiza urmatoarea evolutie :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 -5,6 -3
2 -9,5- 17
3 -13,8 -45
4 -18 -86
5 -20 -150
6 -22- 225
7 -25 -296
8 -27 -370
9- 28 -440
10- 30 -580


Vom continua cu AVATUL. Studiul a urmarit evolutia sa in timp pentru opt ani . Iata rezultatele :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 12 17
2 25 195
3 37 670
4 45 1420
5 58 2010
6 70 2320
7 80 3120
8 95 4520

ŞALĂUL , un alt pradator notoriu din apele noastre naturale are urmatoarea evolutie :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 25,5 167
2 41,0 690
3 51,6 1265
4 55,6 2305
5 63,2 2850
6 64,8 3100
7 67,2 3565
8 70,0 3895
9 71.5 4190
10 74.8 4805

Urmeaza ŞTIUCA , un rapitor feroce care aduce multe satisfactii pescarilor in timpul drilurilor :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 23 120
2 28 229
3 35 390
4 40 484
5 45 971
6 50 1130
7 55 1565
8 61 2100
9 78 3400
10 93 4165

SOMNUL este un peste de talie mare si totodata este si un peste longeviv , de aceea studiul urmareste evolutia pe timpul primilor 20 de ani de viata :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (kg)
1 13-20 0,1-0,2
2 25-30 0,3-0,5
3 35-40 0,5-1
4 48-52 1-1,5
5 55-62 2,2
6 69-72 3,5
7 80-87 5
8 91-97 7
9 100-103 9
10 109-112 12
15 150-170 27
20 180-200 45

Un peste care are si apucaturi de rapitor dar care are si o dieta de peste pasnic este CLEANUL :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (mm) (g)
1 76 8
2 121 30
3 152 78
4 172 108
5 201 211
6 227 248
7 253 295
8 293 450
9 325 580
10 350 715
11 370 920

Urmeaza un peste pasnic care atinge insa dimensiuni mai mari decat cleanul, si anume MREANA :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 14 42
2 16 68
3 19 96
4 21 131
5 24 205
6 26 282
7 28 320
8 30 450
9 33 490
10 35 540

SCOBARUL este un peste cautat de pescari in special pentru drilurile foarte frumoase pe care le ofera :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 16 63
2 20 170
3 24 245
4 27 373
5 28 415
6 30 426
7 34 560


Un peste foarte apropiat scobarului este MORUNAŞUL :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (mm) (g)
1 86 6
2 128 35
3 165 80
4 210 165
5 236 245
6 285 334
7 310 425
8 342 540

Atat pe rauri cat si in baltile naturale , ROŞIOARA, este foarte apreciata de catre pescari :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 6-7 10-15
2 8-12 80-130
3 12-18 130-200
4 19-25 200-300

Un alt peste pe care il intalnim adesea in tovarasia rosioarei este BABUŞCA :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 3-5 8-10
2 6-7 10-15
3 8-10 90-120
4 10-15 120-180
5 15-20 180-250

Pestele care pentru mine are cea mai interesanta trasatura dintre toti pestii de la noi este PLĂTICA . Este un peste care poate atinge talii destul de mari si care ofera momente de neuitat in dril.

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 11 37
2 16 153
3 25 350
4 30 605
5 34 900

Pestele cel mai comun din apele mari si cu curs domol precum si din majoritatea baltilor naturale este CARASUL :

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 5-8 10-15
2 10-15 80-150
3 15-25 150-300

Tovarasul mai mare al carasului este fara indoiala CRAPUL:

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 10 30
2 21 240
3 30 620
4 38 1085
5 45 1545
6 53 2375
7 58 3115
8 66 4000
9 70 5000
10 75 5615

Un peste deosebit din apele noastre este LINUL. Corpul acestui peste este acoperit cu un mucus care are anumite proprietati tamaduitoare pentru pestii raniti care vin si se freaca de acest peste pasnic. Este cunoscut si sub denumirea de “Doctorul peştilor” .

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 1 15
2 12 75
3 16 285
4 22 420
5 28 540

Vom incheia cu un peste care traieste in special in Dunare si in afluentii sa mari pana la o anumita altitudine, si anume cu VĂDUVIŢA:

Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 15 20
2 20 100
3 25 210

Dupa cum am mai spus , corectitudiena acestor date poate fi contestata in anumite zone deoarece este posibil ca acolo din cauza conditiilor de mediu ( hrana, pradatori, temperature apei) precum si a climei din acea regiune, ritmul de dezvoltare al pestilor poate fi unul mai mare sau din contra, unul mai mic , fata de datele indicate de studiul care m-a ajutat la redactarea acestui articol. Desigur fiecare dintre dumneavoastra poate verifica daca datele sunt corecte confruntand marimea capturilor de peste an cu ceea ce este inscris in tabelele prezentate, iar daca acestea nu corespund poate realiza o baza de date proprie, specifica regiunii in care pescuieste fiecare .
 

viClean

Stiuca
Rezolvata problema cu spatiile, se poate sterge celalalt. Cat despre cat de adevarat este studiul sau nu.... Oricum masuratoare se face pana la baza cozii
 

Claudiu

Administrator
Membru personal
deci un clean de 11 ani are 920 gr, intrebare: Cati ani are un clean de 4 kg? Trebuie sa il fi prins pe Stefan cel Mare. Nu are legatura cu realitatea cu siguranta, sunt ape, diferite tipuri de clima si multe alte variabile.
 

viClean

Stiuca
deci un clean de 11 ani are 920 gr, intrebare: Cati ani are un clean de 4 kg? Trebuie sa il fi prins pe Stefan cel Mare. Nu are legatura cu realitatea cu siguranta, sunte ape, clime diferite si multe alte variabile.
Iti dai seama cand vorbim de ani e greu sau imposibil. In schimb la marime si greutate la clean mie mi-au cam iesit socotelile si la 30cm=500gr si la 37-38cm =1kg(masurat pana la baza cozii) si 47cm cu tot cu coada. In schimb la avat cel putin am vazut ca e eronat rau. Am prins de 70cm cu tot cu coada, cantarit 4kg,dublu decat spune in acel tabel. In fine vazusem topicul si am zis sa pun si eu ce am, e clar ca m-a mancat in... capzidroflmaooo
 

anem

Stiuca
Rezolvata problema cu spatiile, se poate sterge celalalt. Cat despre cat de adevarat este studiul sau nu.... Oricum masuratoare se face pana la baza cozii
Am mai auzit de măsurătoarea asta in repetate rânduri. De ce pana la baza cozii? Coada nu face parte din peste?
 

viClean

Stiuca
Am mai auzit de măsurătoarea asta in repetate rânduri. De ce pana la baza cozii? Coada nu face parte din peste?
Pai legea spune clar cu privire la dimensiunile minime legale pentru retinerea pestilor ca masurarea se face de la botul pestelui pana la baza inotatoarei caudale.


 

anem

Stiuca
Am inteles, merci de lamuriri … dat fiind faptul ca nu retin nici un peste indiferent de specie sau dimensiune nici nu am citit partea aia a legii. Deci masuratoarea respective are de-a face strict cu stomacul :)
 
Sus