Ritm de creștere pesti.
Speciile de pesti din apele naturale din tara noastra sunt foarte diferite atat ca stil de viata cat si ca talie si in consecinta ca ritm de crestere.
Vom discuta in continuare despre principalele specii de pesti ( pestii care prezinta interes pentru pescarii sportivi), despre evolutia lor in ceea ce priveste dezvoltarea , urmarind in general 2 sau 3 factori, si anume : varsta, lungimea si greutatea. Desigur aceste informatii sunt rodul unor studii facute de catre specialistii in domeniu de-alungul timpului si in mai multe regiuni din tara, ele reprezentand media statistica a rezultatelor observate. Se stie ca in orice analiza statistica , urmarirea evolutiei unor parametrii in timp si spatiu este foarte dificila de aceea mereu exista o marja de eroare mai mare sau mai mica. Asa si in acest caz , al studiului evolutiei dezvoltarii pestilor in mediul lor natural , desigur ca exista o oarecare marja de eroare in plus sau in minus fata de datele indicate, dar abaterea este una rezonabila . Personal sunt in posesia acestui studiu de mai multi ani si am verificat de curiozitate de mai multe ori corectitudinea datelor inscrise in el cu ceea ce am gasit in practica ( si anume pestii capturati in decursul partidelor de pescuit). Este de la sine inteles ca am putut verifica doar doua variabile, si anume lungimea si greutatea pestilor, neavand cum sa verific si varsta pestilor capturati, dar , deoarece s-a dovedit ca valorile acestor doua variabile corespund aproape cu cele din studiu, cred ca putem merge pe ideea ca si cea de-a treia variabila , si anume varsta pestilor este trecuta cat se poate de exact in studiul la care ne referim.
Vom incepe cu analiza comparata dintre “nobilul “ apelor de munte : SALMO TRUTTA FARIO – PĂSTRAVUL INDIGENşi rudele sale PĂSTRAVUL CURCUBEU, PĂSTRAVUL FÂNTÂNEL ŞI PĂSTRAVUL DE LAC.
Astfel, conform studiului de care am pomenit , la varsta de trei ani acesti pesti au urmatoarele lungimi :
• 20 cm – pastravul indigen ;
• 25 cm – pastravul curcubeu si fantanel ;
• 50 cm – pastravul de lac .
Vom continua cu un alt rapitor, si anume BIBANUL. In studiu este prezentata evolutia sa in timp ( 10 ani) .Concretizand , putem sesiza urmatoarea evolutie :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 -5,6 -3
2 -9,5- 17
3 -13,8 -45
4 -18 -86
5 -20 -150
6 -22- 225
7 -25 -296
8 -27 -370
9- 28 -440
10- 30 -580
Vom continua cu AVATUL. Studiul a urmarit evolutia sa in timp pentru opt ani . Iata rezultatele :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 12 17
2 25 195
3 37 670
4 45 1420
5 58 2010
6 70 2320
7 80 3120
8 95 4520
ŞALĂUL , un alt pradator notoriu din apele noastre naturale are urmatoarea evolutie :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 25,5 167
2 41,0 690
3 51,6 1265
4 55,6 2305
5 63,2 2850
6 64,8 3100
7 67,2 3565
8 70,0 3895
9 71.5 4190
10 74.8 4805
Urmeaza ŞTIUCA , un rapitor feroce care aduce multe satisfactii pescarilor in timpul drilurilor :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 23 120
2 28 229
3 35 390
4 40 484
5 45 971
6 50 1130
7 55 1565
8 61 2100
9 78 3400
10 93 4165
SOMNUL este un peste de talie mare si totodata este si un peste longeviv , de aceea studiul urmareste evolutia pe timpul primilor 20 de ani de viata :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (kg)
1 13-20 0,1-0,2
2 25-30 0,3-0,5
3 35-40 0,5-1
4 48-52 1-1,5
5 55-62 2,2
6 69-72 3,5
7 80-87 5
8 91-97 7
9 100-103 9
10 109-112 12
15 150-170 27
20 180-200 45
Un peste care are si apucaturi de rapitor dar care are si o dieta de peste pasnic este CLEANUL :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (mm) (g)
1 76 8
2 121 30
3 152 78
4 172 108
5 201 211
6 227 248
7 253 295
8 293 450
9 325 580
10 350 715
11 370 920
Urmeaza un peste pasnic care atinge insa dimensiuni mai mari decat cleanul, si anume MREANA :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 14 42
2 16 68
3 19 96
4 21 131
5 24 205
6 26 282
7 28 320
8 30 450
9 33 490
10 35 540
SCOBARUL este un peste cautat de pescari in special pentru drilurile foarte frumoase pe care le ofera :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 16 63
2 20 170
3 24 245
4 27 373
5 28 415
6 30 426
7 34 560
Un peste foarte apropiat scobarului este MORUNAŞUL :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (mm) (g)
1 86 6
2 128 35
3 165 80
4 210 165
5 236 245
6 285 334
7 310 425
8 342 540
Atat pe rauri cat si in baltile naturale , ROŞIOARA, este foarte apreciata de catre pescari :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 6-7 10-15
2 8-12 80-130
3 12-18 130-200
4 19-25 200-300
Un alt peste pe care il intalnim adesea in tovarasia rosioarei este BABUŞCA :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 3-5 8-10
2 6-7 10-15
3 8-10 90-120
4 10-15 120-180
5 15-20 180-250
Pestele care pentru mine are cea mai interesanta trasatura dintre toti pestii de la noi este PLĂTICA . Este un peste care poate atinge talii destul de mari si care ofera momente de neuitat in dril.
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 11 37
2 16 153
3 25 350
4 30 605
5 34 900
Pestele cel mai comun din apele mari si cu curs domol precum si din majoritatea baltilor naturale este CARASUL :
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 5-8 10-15
2 10-15 80-150
3 15-25 150-300
Tovarasul mai mare al carasului este fara indoiala CRAPUL:
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 10 30
2 21 240
3 30 620
4 38 1085
5 45 1545
6 53 2375
7 58 3115
8 66 4000
9 70 5000
10 75 5615
Un peste deosebit din apele noastre este LINUL. Corpul acestui peste este acoperit cu un mucus care are anumite proprietati tamaduitoare pentru pestii raniti care vin si se freaca de acest peste pasnic. Este cunoscut si sub denumirea de “Doctorul peştilor” .
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 1 15
2 12 75
3 16 285
4 22 420
5 28 540
Vom incheia cu un peste care traieste in special in Dunare si in afluentii sa mari pana la o anumita altitudine, si anume cu VĂDUVIŢA:
Varsta Lungimea Greutatea
(ani) (cm) (g)
1 15 20
2 20 100
3 25 210
Dupa cum am mai spus , corectitudiena acestor date poate fi contestata in anumite zone deoarece este posibil ca acolo din cauza conditiilor de mediu ( hrana, pradatori, temperature apei) precum si a climei din acea regiune, ritmul de dezvoltare al pestilor poate fi unul mai mare sau din contra, unul mai mic , fata de datele indicate de studiul care m-a ajutat la redactarea acestui articol. Desigur fiecare dintre dumneavoastra poate verifica daca datele sunt corecte confruntand marimea capturilor de peste an cu ceea ce este inscris in tabelele prezentate, iar daca acestea nu corespund poate realiza o baza de date proprie, specifica regiunii in care pescuieste fiecare .